Monday Etim - fotbalistul din Bănie cu suflet de artist
S-a născut în Nigeria, într-un loc care poate fi catalogat drept ”ghetou”. A plecat de acasă la 13 ani pentru a deveni fotbalist, deși tatăl său a insistat să-și cultive talentul la pictură. A ieșit repede din zona de confort și, în plină adolescență, a mers în Statele Unite. Mai târziu, a venit în Europa. Mai întâi, în Danemarca. Apoi, în România, la Universitatea Craiova. A acceptat fiecare provocare cu mult curaj și a devenit un om matur la o vârstă fragedă.
Monday Etim chiar nu este un jucător de fotbal obișnuit. Te convingi de asta din interviul acordat superliga.ro, în care își spune povestea fără a evita să vorbească despre momentele delicate sau despre cele în care a fost vulnerabil.
Spune-mi, cum este Calabar, locul în care te-ai născut?
E ceea ce numești un ”ghetou”, știi, spus în cuvinte simple. E locul în care trebuie să te zbați ca să îți câștigi existența. Nu ți se dă nimic, trebuie să muncești pentru tot. Așa am crescut, eu, familia mea, părinții mei. Tatăl meu a murit, dar mama mea și tata, pe vremea aceea, au fost nevoiți să muncească foarte mult ca să aibă grijă de noi. Nu le-a fost mereu ușor, pentru că și ei munceau din greu ca să își câștige traiul pentru ei înșiși. Și am crescut într-o familie numeroasă. Mai sunt șase copii, șase frați și surori, și cu mine, șapte. Așa că nu a fost ușor să crești șapte copii în astfel de condiții, crescând fără nimic. Eu provin dintr-o familie săracă. Așa că a fost greu, a fost greu să crești în Calabar. Dar sunt foarte recunoscător că a trebuit să cresc într-un astfel de mediu, pentru că tot ce am trăit m-a făcut omul care sunt astăzi. Așa că sunt recunoscător pentru asta.